Se poate spune despre căpşun (Fragaria moschata) că este fratele mai mare al fragului şi face parte din familia Rosaceae. Este o plantă erbacee, viguroasă şi care rămâne de la un an la altul (plantă perenă).
Cel mai adesea îl întâlnim cultivat în grădini şi mai rar prin păduri rare, margini de pădure, tufişuri, fâneţe umbrite, pe soluri jilave, bogate in humus. Atunci când are suficientă apă şi lumină ne poate încânta cu fructele lui pline de o dulceaţă inconfundabil aromată.
Principalii constituenţi
Fructele conţin circa 89 % apă. Conţinutul în hidraţi de carbon este relativ redus - 7%, la fel şi în protide - 0,8 %. Sodiul este în cantităţi mici – 2 mg la 100 g de fruct, fierul - 0,9 mg, iar calciul - 25 mg. În schimb, conţinutul de săruri de potasiu este destul de ridicat – 140 mg. Mai sunt prezente în cantităţi mici substanţe uleioase (0,15 %), acid salicilic (0,01g / kg), brom, iod, sulf, siliciu, vitamine (A, B1, B2), vitamina C fiind în proporţie de 60 – 80 mg la 100 g de fruct. Mai conţine, dintre zaharuri, levuloză – 5 %, ceea ce le permite şi diabeticilor să le consume.
Cum ne pot ajuta
De la căpşun se consumă, după cum ne-am obişnuit, fructele dar chiar şi frunzele se pot folosi cu succes pentru efectele lor terapeutice. Fructele sunt consumate în stare proaspătă (cure de primăvară) sau prelucrată (siropuri prin presare la rece), iar frunzele sunt folosite uscate, sub formă de pulbere fin măcinată, luată sublingual ori ca macerat la rece.
Căpşunul este un bun diuretic activ, stimulând eliminarea acidului uric şi a toxinelor din corp. Asupra tubului digestiv are acţiune uşor laxativă şi antioxiurică, dar cu acţiune favorabilă şi asupra ficatului. Mai are şi proprietaţi hipotensive şi diuretic-depurative, provocând şi eliminarea excesului de colesterol.
Proprietăţi:
-Antibiotic bactericid;
-Astringent (frunzele);
-Antidiareic (frunzele);
-Antihelmintic;
-Antiinflamator;
-Calmant (frunzele);
-Coleretic;
-Depurativ;
-Dezinfectant al căilor urinare (frunzele)
-Diuretic (frunzele);
-Laxativ;
-Răcoritor;
-Reechilibrant endocrin;
-Reechilibrant nervos;
-Remineralizant;
-Tonic;
-Vermifug.
Sunt indicate în următoarele situaţii:
-Afecţiuni hepato-biliare
-Angină (frunzele)
-Arterioscleroză
-Artritism
-Constipaţie
-Cosmetică
-Demineralizare
-Diabet zaharat
-Diaree (cu atonie)
-Enterite faringiene
-Gută
-Hemoragie
-Hipertensiune arterială
-Intoxicaţii (alcoolice / tabagice)
-Laringită (frunzele)
-Litiază renală / biliară
-Nefrite
-Obezitate
-Oxiuroză
-Pletoră
-Reumatism articular / cronic degenerativ
-Slăbiciune
-Tuberculoză
-Varice
Câteva recomandări
-Se pot consuma ca atare, putându-se face cure cu 300 g – 1,5 kg pe zi, de preferat dimineaţa, timp de 7- 14 zile, in special pentru cei ce suferă de constipaţie cronică, reumatism articular, gută, nefrită, litiază urică sau biliară .
-În cazul oxiurozei se pot mânca 0,5 kg de căpşuni dimineaţa pe stomacul gol, fără a se mai consuma ceva până la pranz (timp de 6 ore) şi se repetă timp de 10 zile.
-Pentru diabetici se recomandă cure de primăvară, până la 300 g zilnic.
-Se pot face cure exclusive, primăvara, timp de 10 zile, de câte 1 -1,5 kg pe zi îndulcite numai cu miere în cazul pletoricilor, hipertensivilor, în obezitate, constipaţie, reumatism cronic degenerativ.
-Sub formă de lapte nutritiv (sucul de căpşuni se amestecă cu aceeaşi cantitate de lapte dulce proaspăt)
-Frunzele uscate, măcinate foarte fin, câte 5 g, se ţin sub limbă timp de 5 minute, după care se înghit cu puţină miere. Luate de 3 ori pe zi sunt foarte bune antidiareice şi diuretice foarte eficiente, având şi proprietăţi dezinfectante ale căilor urinare.
-În uz cosmetic, se fac măşti de înfrumuseţare perfect naturale cu căpşuni zdrobite sau amestecate cu albuş de ou (pentru ten gras) sau cu smântână (pentru ten uscat).
Observaţii
Este indicat să se evite consumul de căpşuni în situaţia în care există alergie la căpşuni deoarece declanşeaza puternice reacţii alergice însoţite de urticarie (mâncărimi ale pielii).
Ion Pavel
Lector Ayurveda
sursa: ayurvedaromania.ro
